Introducere in lumea muzicii corale

                                         
         ,,Daca muzica ne spune ceva - nu o poveste sau o imagine, ci un simţământ -                                           daca ne face să ne schimbăm lăuntric, atunci înseamnă că o înţelegem''
                                                                                                                        Leonard Bernstein


Despre noi    
                     Ansambluri corale 
                                                           Dirijori
                                                                              Harta corala
                                                                                                         Evenimente 
                                                                                                                                  Contact

       Muzica, artă a sunetelor, a cărei origini se pierd în negura timpului, constituie un limbaj prin care omul îşi comunică ideile, sentimentele, nevoile, aspiraţiile. Ca orice altă formă de exprimare specific umană, muzica este un cod de comunicare organizat după anumite reguli, după anumite criterii, astfel încât mesajul să ajungă clar la ascultător.
       După părerea muzicologului belgian contemporan Paul Collaer, muzica este o formă a conştiinţei umane, strâns legată de viaţa omului şi de cele mai variate manifestări ale sale. El vede în muzică “mijlocul cel mai subtil de a cunoaşte sufletul unui popor”.

       Românii, de când se ştiu ei pe aceste meleaguri bătute de vânturi, dar binecuvântate de Dumnezeu, n-au fost niciodată şi nici azi nu sunt, temători de ceea ce este nou, dar şi valoros. Fiind aşezaţi la răscruce de drumuri, ei au împrumutat de la fiecare, ceea ce este mai bun şi mai nobil, fără să renunţe în schimb la obiceiurile şi tradiţiile de veacuri specifice numai lor.
       Pe plan muzical, inteligenţa şi duhul împăciuitor al românului au făcut să coexiste pe meleagurile noastre două forme de cântare. Prima este cea monodică, pe o singură voce, cultivată cu mare grijă şi pricepere.  A doua formă de cântare este cea coral-armonică.
       Pătrunderea acestei noi forme de cântare s-a făcut, cum era şi firesc, treptat, manifestându-se la început mai timid, iar mai apoi, luptând din răsputeri pentru câştigarea priorităţii în faţa celei monodice.
       Starea aceasta, de dezvoltare a culturii muzicale româneşti, a cerut crearea neîntârziată, a unor noi forme de organizare muzicală. Astfel au luat fiinţă: asociaţii, reuniuni corale respectiv ansambluri corale.
      Trebuie remarcat faptul că aceste reuniuni n-au luat fiinţă din iniţiativa unor muzicieni de profesie, ci de cele mai multe ori din îndemnul sau iniţiativa diletanţilor, care se preocupau din plăcere, urmând ca apoi să le încredinţeze specialiştilor.

      Preţuind mult şi în vremurile noastre, iniţiativa şi munca depusă cu deosebită râvnă a diletanţilor muzicii corale româneşti. Am considerat că este potrivit să adaug şi pe această cale, un mic şi modest, sprijin, celor ce fac posibil şi astăzi, ca tainele muzicii corale să ajungă la inimiile multor români.